luni, 23 aprilie 2018

duminică, 22 aprilie 2018

sâmbătă, 21 aprilie 2018

499

MAI SUNT ȘANSE PENTRU ADAPTARE?

În cazul evenimentului PETM de acum 56 de milioane de ani, oamenii de stiinţă au găsit câteva răspunsuri privind adaptarea ecosistemelor la noile condiţii de încălzire globală. Însă trebuie reţinut că atunci a fost vorba de o încălzire globală mult mai lentă decât acum.

Există dovezi că mari curenţi oceanici au fost influenţaţi în asemenea măsură de creșterea temperaturii globale, încât unii chiar și-au schimbat sensul (lucru care a contribuit într-o oarecare măsură la continuarea încălzirii globale). În perioada respectivă, însă, existau foarte puţini ghețari și zone acoperite de gheaţă, deci nu s-a pus problema creșterii nivelului mărilor si oceanelor.
Acum, însă, există temeri plauzibile că, până la finalul lui 2100, acest nivel ar putea crește cu cel puţin 0,5-0,6 metri, așa încât actualele zone de coastă ar fi condamnate.

Oceanele sunt puternic influenţate și de absorbţia unor mari cantităţi de CO2, ceea ce duce la acidificarea apelor. În cazul PETM, acidificarea oceanelor a devastat viaţa marină, ducând la dispariţia multor specii foarte importante pentru întregul ecosistem planetar. În zilele de azi se remarcă același fenomen de acidificare, cele mai mari efecte fiind vizibile asupra coralilor, în timp ce specialiştii se tem că o scădere continuă a pH-ului va afecta chiar planctonul, de bază în lanţul trofic.
Nu în ultimul rând, creşterea rapidă a temperaturii globale va duce invariabil la repetarea dezastrului din PETM: eliberarea în atmosferă a metanului de pe fundul oceanelor, dar şi din gheţurile care se topesc. Se estimează că rezervoarele de metan din sedimentele marine echivalează cu 10.000 de miliarde de tone de carbon, iar cele din permafrost (gheţurile arctice) echivalează cu aproape 400 de miliarde de tone de carbon.
Dacă aceste cantităţi uriaşe de metan ajung în atmosferă, nu mai putem face absolut nimic pentru a stopa creşterea temperaturii chiar si cu 10 grade Celsius în decursul acestui secol.

joi, 19 aprilie 2018

497

Gravate în deșertul peruan în urmă cu mii de ani, enigmaticele linii Nazca ne fascinează în continuare. Peste o mie de desene misterioase sunt presărate pe solul nisipos al provinciei Nazca.
Ele sunt rămășițele unei civilizații practic necunoscute, iar eforturile de descifrare a acestora este departe de a se fi încheiat. Dar iată că așa-numitele linii Nazca ne rezervă noi și noi surprize.
Recent, arheologii peruani, „înarmați” cu mai multe drone, au descoperit 50 de noi astfel de desene. Ele se află în provincia învecinată, Palpa, și sunt aproape invizibile ochiului uman.
Nimeni nu știe cu exactitate la ce foloseau aceste desene. Mai mult, perioada în care ele au fost realizate este încă subiect de dezbatere.
Cea mai răspândită teorie susține că ele au fost realizate cu aproape 2.000 de ani în urmă de către civilizația botezată de istorici cu același nume: Nazca.
Potrivit unor arheologi, oamenii din civilizația Nazca ar fi construit aceste desene impresionante, vizibile doar din aer, prin aranjarea la sol a unui număr mare de pietricele.
O altă teorie susține că liniile Nazca sunt mult mai vechi și au fost construite de o civilizație încă necunoscută și care avea cunoștințe avansate.
Indiferent care teorie este adevărată, cert este că liniile Nazca nu încetează să ne surprindă. Spre exemplu, celebrele linii Nazca sunt mult mai răspândite decât se credea inițial.
Cu ajutorul imaginilor surprinse de drone, arheologii au descoperit recent peste 50 de desene noi și misterioase. Ele par a fi cu câteva secole mai vechi decât cunoscutele linii Nazca și pun într-o lumină nouă istoria zonei.
Cercetătorii au descoperit noile desene după ce au studiat imaginile captate de drone și scanările 3D făcute în zonă.
Cu ajutorul acestor noi tehnologii, ei au identificat zeci de imagini nedetectate până acum. Din cauza eroziunii și a degradării, nu mai erau vizibile, dar cercetătorii au reușit să le aducă la lumină.

miercuri, 18 aprilie 2018

496


E 436

Aditiv alimentar sintetic cu rol de emulgator şi aromatizant. Se utilizează şi ca solvent pentru alţi aditivi alimentari. Se foloseşte în produse fine de panificaţie, sosuri, deserturi, produse de ofetărie, emulsii grase pentru patiserie, supe instant, gheaţă alimentară, produse dietetice pentru controlul greutăţii corporale. Nu este recomandat vegetarienilor, deoarece poate proveni din grăsimi animale.

Cantitate max zilnica permisa/corp: 25 mg/kg corp

Descriere cantitate max zilnica permisa: Doza zilnică admisă pentru consumul uman cumulat este de până la 25 mg/kg corp.

Doza de încorporare în alimente: 1 şi 10g/kg

Descriere doza de încorporare în alimente: Se foloseste în cantităţi cuprinse între 1 şi 10g/kg.

Efecte secundare: Nespecificat

Contraindicatii: DA

Descriere contraindicatii: Persoanele cu intoleranţă la propilenglicol trebuie să evite alimentele ce conţin acest aditiv.

Utilizabil pentru copii: NU

Descriere utilizare copii: Nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.